Oglindă
Am tresărit.
Am crezut că erau ramuri
ce-mi loveau rar fereastra,
dar greşeam, eram tot eu…
Dezvesmântat de trup şi de gânduri,
voiam să privesc înlăuntru.
Eram doar un strop de vid
ce se uita in oglindă.
Şi atunci am văzut:
După ce stelele se vor fi stins
voi fi
o singuratică lacrimă nudă
proiectată
pe retina cerului.
pe retina cerului.
0 Comments:
Post a Comment
Comments
Subscribe to Post Comments [Atom]
<< Home